Mulţi dintre cei care au televiziune prin cablu pot beneficia acum de o conexiune rapidă la internet.
Tehnologia conexiunilor prin cablu TV este la concurenţă cu tehnologii precum ADSL (Asymmetrical Digital Subscriber Lines) datorită performanţelor sale ridicate.
Cablul coaxial prin care se transmit programele de televiziune poate avea o lăţime de bandă de sute de megahertzi. Totuşi un canal de televiziune nu foloseşte decât 6 MHz. Într-un sistem de cablu TV fiecărui canal i se distribuie 6 MHz din lăţimea de bandă totală a cablului. Prin urmare rămâne destul loc pentru datele de pe Internet. În unele sisteme se folosesc cabluri din fibră optică pentru a aduce datele în zonă pentru ca apoi acestea să fie distribuite prin cablu coaxial fiecarei case.
Când o companie de televiziune prin cablu oferă acces la Internet ea foloseşte acelaşi cablu prin care sunt transmise şi canalele TV.
Datele transmise de pe Internet (downstream) către un singur calculator sunt puse într-un canal de 6 MHz. Pe cablu datele acestea arată exact ca un nou canal de televiziune. Datele trimise de la calculator (upstream) către Internet ocupă o porţie şi mai mică din lăţimea de bandă, aproximativ 2MHz. Aceasta se întâmplă pentru că majoritatea oamenilor download-ează mai multe informaţii decât upload-ează.
Pentru a putea folosi cablul de televiziune la transmiterea datelor trimise atât downstream cât şi upstream sunt necesare două tipuri de echipamente: un modem de cablu de partea clientului şi un CMTS (Cable-Modem Termination System) de partea providerului.
Modemurile de cablu, indiferent cum arată şi ce facilităţi suplimentare oferă, dacă sunt interne sau externe, toate conţin câteva componente de bază. Acestea sunt: un tuner, un demodulator, un modulator, un echipament de control al accesului la mediu (media access control ,MAC) şi un microprocesor.
Tunerul
Tunerul este conectat la intrarea cablului, câteodată cu adăugarea unui spliter care să separe canalul de date pentru Internet de restul informaţiei. Tunerul primeşte semnalul digital modulat şi îl trimite demodulatorului. În unele cazuri tunerul conţine un multiplexor cu ajutorul căruia poate folosi un set de frecvenţe (în general între 42 şi 850 MHz) pentru traficul downstream şi alt set (între 5 şi 42 MHz) pentru datele trimise upstream. Sistemele cu capacitate redusă de canale de date pot folosi o conexie dial-up pentru datele trimise upstream.
Demodulatorul
Cele mai comune demodulatoare au patru funcţii. Un demodulator QAM (quadrature amplitude modulation = modulare în amplitudine în quadratura) primeşte un semnal în frcvenţa radio care are codat în el informaţia prin varierea atât a amplitudinii cât şi a fazei şi îl transformă într-un semnal simplu care să poată fi procesat de convertorul analog-digital (A/D). Convertorul A/D primeşte semnalul şi îl transformă într-o serie de 1 şi 0 (semnal digital). Un modul de corecţie a erorilor verifică apoi semnalul conform unui standard pentru a rezolva eventualele probleme. În cele mai multe cazuri, frame-urile reţelei (grupuri de date transmise odată) sunt în format MPEG fiind astfel necesar un sincronizator MPEG în finalul prelucrării.
Modulatorul
Modulatorul transformă datele digitale din computer în semnal analog de frecvenţă radio. Are trei părţi: o secţiune de înserare a informaţiilor folosită pentru corecţia erorilor, un modulator QAM şi un convertor D/A (digital-analog).
MAC
Mac-ul se află între porţiunile modemului folosite pentru transmiterea informaţiilor upstream şi downstream şi foloseşte ca interfaţă între părţile hardware şi software ale diferitelor protocoale de reţea.
Microprocesorul
Treaba microprocesorului diferă dacă modemul de cablu este prevăzut să facă parte dintr-un sistem mai mare sau singura sa funcţie este de a oferi acces la internet. Oricare ar fi situaţia, microprocesorul preia şi multe dintre funcţiile dedicate modulului MAC.
CMTS (Cable Modem Termination System)
De partea providerului CMTS-ul preia traficul venit de la un grup de clienţi de pe un singur canal şi îl rutează către un ISP pentru legătura cu internetul.
Informaţiile trimise downstream sunt trimise tuturor clienţilor conectaţi, ca într-o reţea Ethernet. Este treaba fiecărei conexii să decidă dacă un bloc de date îi este destinat sau nu. De partea informaţiilor trimise upstream, datele sunt transmise de la modemul de cablu către CMTS şi nu sunt văzute de ceilalţi useri conectaţi. Dacă lăţimea de bandă pentru datele upstream este insuficientă ea este împărţită în perioade de timp în care userii pot transmite o “rafală” către Internet.
Printr-un CMTS se pot conecta până la 1000 de useri. Cum un canal (de 6MHz) este capabil să transmită 30 până la 40 Mbsp (megabiţi pe secundă), performanţele internetului prin cablu sun clar superioare conexiilor dial-up. Totuşi, împărţirea canalului de comunicaţie poate duce, în cazul folosirii sale de un număr ridicat de utilizatori, la degradarea performanţelor mult sub valorile teoretice.
Însă principalul avantaj al conexiunilor prin cablu TV îl reprezintă faptul că performanţa transmisiei nu depinde de distanţa faţă de sediul central.
serban.florea@eAlliance.ro