Este o conexiune mutuală, de cele mai multe ori wireless, între mai multe dispozitive care comunică unele cu altele prin Internet sau prin rețeaua lor proprie. Dispozitivele trebuie să poată comunica cu alte dispozitive și trebuie să fie capabile de a captura, colecta, controla sau manipula datele.
Așadar, putem spune pe scurt că este o rețea de senzori, mecanisme de acționare și sisteme de control, ce sunt interconectate pentru a obține o mai mare eficiență, siguranță sau confort, comparativ cu situația existentă înainte de a le instala.
Internetul Lucrurilor este definit de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații drept o infrastructură globală pentru companiile de IT care permite folosirea serviciilor avansate prin conexiuni atât fizice cât și virtuale în baza unor tehnologii de informație și comunicare noi și de actualitate. Ei definesc, de asemenea, diferența dintre dispozitiv și lucru.
Dispozitivul trebuie să fie capabil să comunice cu alte dispozitive și ar trebui să asigure cel puțin detectarea, achiziția, controlul sau prelucrarea datelor. Lucrul, în schimb, este, în concepția IoT, un obiect, fie el fizic sau virtual, ce poate fi conectat la Internet și care poate comunica cu un altul.
IoT nu este un singur dispozitiv. Este un întreg sistem format din dispozitive simple și complicate ce comunică între ele. Internetul nu reprezintă fundația acestui tip de comunicare, Internetul este numai un mijloc.
Care este diferența între dispozitivele conectate la internet și dispozitivele IoT? Și care este excepția IoT?
Diferența fundamentală este autonomia. În anii 1990, prăjitorul de pâine era primul dispozitiv conectat la rețea și controlat prin Internet. Dar executa numai o comandă pe care o primea prin rețea. Dintr-un anumit punct de vedere, acest sistem poate fi comparat cu telecomanda unui televizor. Acest lucru nu reprezintă, cu siguranță, control inteligent. Principala diferență este inteligența controlului.
Senzorii, mecanismele de acționare, serverele, în general “lucrurile” din IoT trebuie să fie autonome și să prezinte elemente de inteligență în deciziile lor. Dacă analizăm în continuare exemplul prăjitorului de pâine, acesta ar fi “deștept” dacă ar prăji pâinea la exact opt dimineața, astfel încât proprietarul să se trezească și să aibă micul dejun pregătit.
Ce ne poate oferi IoT?
IoT va viza multe zone din viața noastră de zi cu zi, cum ar fi gospodăriile inteligente, iluminatul stradal, dar se va folosi în principal în domeniul electrotehnicii, sănătății publice sau în industria auto. Conform studiilor recente se estimează că până în anul 2020 mai mult de 30 miliarde de dispozitive vor fi implicate în rețeaua IoT. Ce se anticipează deja este că IPv6 se va folosi în loc de actualul IPv4.
În ciuda faptului că Internetul Lucrurilor a apărut cu mai mult de doi ani în urmă, SOS electronic a cooperat cu cei mai importanți producători de tehnologii wireless, cum ar fi AAEON, ESPRESSIF, FUJITSU, IMST, LANTRONIX, LEXSYSTEM, QUECTEL, WIZNET și mulți alții, de mai bine de un deceniu.
În prezent, pentru Internetul Lucrurilor se folosesc diferite interfețe de comunicare. Vom discuta despre acestea în următoarea ediție.
Dacă sunteţi interesaţi de produsele SOS vă rugăm să ne contactaţi la +40 31 221 0209, info@soselectronic.ro.
SOS electronic | www.soselectronic.ro