Proiectanţii trebuie mai întâi să rezolve câteva probleme, printre care costul, interoperabilitatea şi securitatea
Bluetooth, standardul pentru conectivitate mobilă pentru distanţe scurte, este cu siguranţă una din cele mai folosite tehnologii de comunicaţie din ultimii 10 ani. Cardurile PC, telefoanele mobile şi calculatoarele notebook cu module Bluetooth integrate au început deja să apară în magazine, dar va mai dura cel puţin doi sau trei ani până când va avea o prezenţă semnificantă pe piaţă.
Costul este încă o problemă
Pentru ca tehnologia Bluetooth să-şi găsească locul pe piaţa dispozitivelor ieftine şi a perifericelor pentru calculatoare, costul implementărilor plăcuţelor de siliciu trebuie să coboare, conform strategilor de afaceri, de la 10 dolari la 5 dolari.
Interoperabilitate
Proiectanţii ce folosesc tehnologia Bluetooth sunt tentaţi să lanseze produsele pe piaţă fără ca să fi rezolvat problemele privind siguranţa în funcţionare şi interoperabiliatea. Bluetooth a făcut, de fapt, paşi considerabili către interoperabilitatea între vânzători datorită Bluetooth Qualification Program ce testează produsele pentru compatibilitate cu specificaţia Bluetooth. Numai îndeplinind aceste teste stricte, un produs comercial Bluetooth poate fi adăugat Qualified Products List, iar companiei ce l-a produs îi este atribuit logo-ul Bluetooth în comercializarea lui.
Caracteristici suportate
Deşi s-au făcut progrese importante privind interoperabilitatea între vânzători, nu toate produsele calificate suportă setul complet de caracteristici ale standardului Bluetooth. Produsele pot fi calificate dacă suportă un subset obligatoriu de caracteristici.
Din această cauză, un produs poate implementa numai o parte din specificaţii şi totuşi să obţină calificarea cu condiţia ca să publice că nu suportă anumite caracteristici. Astfel, majoritatea produselor calificate astăzi suportă numai anumite caracteristici, cu anumite restricţii.
Această abordare nu este o problemă pentru modelele de utilizare de tip single-application point-to-point cum ar fi telefoane mobile, căşti sau notebook-uri pentru comunicaţii mobile. Totuşi, avantajul tehnologiei Bluetooth este acela că permite modele de utilizare de tip multiple-application point-to-multipoint – de la telefoane mobile la căşti, notebook-uri, PDA, imprimante, camere digitale şi calculatoare – toate în acelaşi timp. Deşi tehnologia şi-a câştigat reputaţia mai ales din capabilitatea de a suporta aceste modele de utilizare simultan pe acelaşi dispozitiv, produsele actuale de pe piaţă nu suportă aceste modele.
Mai mult, caracteristicile avansate ca point-to-multipoint, master-slave switch, scatternet şi synchronous-connection-oriented links nu sunt suportate de toate soluţiile Bluetooth actuale. Totuşi, este de aşteptat ca această situaţie să se schimbe în viitorul apropiat, deoarece necesitatea ca aplicaţiile ce folosesc la maxim potenţialul acestei tehnologii va deveni evidentă.
Aspecte privind securitatea
O altă problemă importantă o reprezintă neajunsurile privind securitatea Bluetooth. Conform rapoartelor, protocolul poate permite ascultarea a două dispozitive ce îşi transmit cheile şi determinarea identităţii utilizatorului, ceea ce sugerează aspecte inerente ale specificaţiilor privind securitatea Bluetooth pentru aplicaţii sensibile la aceste aspecte, cum ar fi transferurile de bani şi tranzacţiile efectuate cu ajutorul cărţilor de credit.
Componenta privind securitatea specificaţiei Bluetooth este adecvată numai pentru mici reţele ad-hoc. Pentru aplicaţii mai pretenţioase trebuie realizată o securitate mai bună, peste standardul existent.
Bluetooth şi WLAN
Studii recente de piaţă arată că mulţi potenţiali utilizatori Bluetooth confundă această tehnologie cu reţelele LAN mobile în loc să-l considere aşa cum a fost proiectat – pentru înlocuirea firelor pentru comunicaţii pe distanţe scurte.
Cele două tehnologii se pot complementa, dar Bluetooth nu poate înlocui o reţea LAN mobilă.
Astăzi majoritatea implementărilor Bluetooth suportă un domeniu de aproximativ 10m (soluţii 0 dBm) cu o rată de date efectivă de până la 721 kbits/s şi până la opt dispozitive (un master şi şapte slaves) pot folosi în comun un piconet. Acest lucru este comparat cu rata de date de la 5 la 6 Mbit/s (efectiv) pentru reţelele LAN mobile IEEE 802.11b wireless LAN cu un domeniu de aproximativ 100 m şi câteva zeci de utilizatori pentru un punct de acces.
Mai mult, caracteristici ca roaming între punctele de acces nici nu sunt descrise de standardul actual Bluetooth, ceea ce face ca orice implementare relevantă să fie proprietară. Va trebui să aşteptăm o viitoare versiune a specificaţiei Bluetooth ce va suporta rate de date mai mari, domenii şi noduri piconet, înainte să putem compara Bluetooth cu o reţea mobilă LAN. Până atunci, implementarea LAN Access profile de la Bluetooth va fi probabil restricţionată la câteva forme de puncte de acces private sau publice ce sunt folosite ca puncte pentru informaţii privind anumite restricţii de mobiliate.
Bluetooth şi reţelele 3G
Anumiţi susţinători ai tehnologiei merg chiar mai departe, susţinând că Bluetooth cu caracteristicile sale LAN mobile pot chiar înlocui reţelele celulare 3G. Argumentul lor principal se bazează pe costul scăzut al tehnologiei în comparaţie cu serviciile 3G.
Cu siguranţă că Bluetooth îşi poate găsi nişa pe piaţa mediilor de corporaţie, acolo unde costurile sunt mari numai atunci când se instalează infrastructura. În locurile publice, utilizatorul va trebui să plătească pentru servicii ca acces Web sau video în timp real, dar cu siguranţă costurile vor fi mai mici odată cu realizarea infrastructurii necesare pentru o reţea Bluetooth, reţea mult mai ieftină decât una 3G.
Specificaţiile curente ale tehnologiei nu permit totuşi realizarea unor astfel de scenarii. Tehnologiile alternative, cum ar fi IEEE 802.11b, sunt mult mai mature şi pot suporta aceste aplicaţii, dar nu au fost luate în mod serios în considerare de operatorii celulari.
Principalul motiv pentru acest lucru este costul mare al investiţiilor pe care l-au suportat operatorii pentru licenţa şi realizarea infrastructurii 3G. Alternativa unei tehnologii alternative ce va produce profituri pentru amortizarea acestor investiţii este mai puţin atrăgătoare pentru industria de telecomunicaţii.
Pe termen lung totuşi, Bluetooth va putea complementa cu siguranţă reţelele 3G deja existente. Presiunea făcută de marii clienţi pentru acoperire gratis a corporaţiilor va determina pe operatori să ia în considerare soluţii alternative ce au costuri mai mici cu infrastructura.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru serviciile business-to-consumer din magazine, aeroporturi, etc. La momentul potrivit, Bluetooth, prin evoluţia către o tehnologie de mai mare capacitate, are cele mai bune şanse să fie tehnologia optimă.
Problema coexistenţei mai multor tehnologii
Congestiile frecvente sunt o altă problemă ce afectează nu numai Bluetooth, dar şi alte tehnologii ce folosesc aceeaşi bandă de frecvenţe. Alături de Bluetooth, HomeRF, IEEE 802.11b, telefoanele fără fir (din afara Europei), dispozitive pentru deschiderea uşilor garajelor, cuptoare cu microunde şi alte dispozitive electronice folosesc banda liberă ISM la 2,4 GHz.
Aglomerarea mai multor tehnologii diferite în acelaşi spectru de frecvenţă face ca sarcina rezolvării problemelor privind interferenţa să fie foarte dificilă. Recent a avut loc o dezbatere privind coexistenţa între sistemele Bluetooth şi Wi-Fi (IEEE 802.11b).
În general Bluetooth, cu mecanismul său de frequency-hopping mechanism şi mărimea mică a pachetului, este considerată o tehnologie mai robustă în ceea ce priveşte micşorarea performanţelor din cauza interferenţelor în comparaţie cu Wi-Fi. La Bluetooth s-au făcut încercări privind o tehnică denumită adaptive hopping ce reglează modul de hopping Bluetooth pentru a elimina semnalele Wi-Fi. Deşi această tehnică se comportă bine pentru un domeniu cu reţea Bluetooth, prezenţa mai multor reţele Bluetooth înrăutăţeşte performanţele reţelei Wi-Fi. IEEE şi alte organizaţii au înfiinţat grupuri de studiu ce face cercetări intensive privind aceste probleme.
Deşi adaptive hopping este un prim pas care promite, în viitor va fi necesară o soluţie permanentă. Natura complementară a celor două tehnologii necesită o soluţie de compromis, iar inginerii ce le folosesc trebuie să găsească aceste soluţii de compromis pentru a rezolva problema coexistenţei într-o manieră acceptabilă.