În finalul seriei de articole dedicate taximetrului electronic, în acest număr vă prezentăm aspecte referitoare la implementarea părţii de alarmă electronică
Aşa cum am precizat într-un număr anterior, taximetrul electronic a fost dotat şi cu funcţia suplimentară de alarmă electronică, pentru situaţia de nefolosire a aparatului, la staţionarea automobilului. Această funcţie a fost adăugată pentru a spori atractivitatea aparatului şi pentru a veni în întâmpinarea posesorilor acestora care sunt obligaţi să păstreze permanent în maşină taximetrul şi doresc să protejeze automobilul contra efracţiei.
Dotările hardware pentru alarmă sunt suplimentare, dar se plasează pe aceiaşi placă cu restul componentelor. Alarma este acţionată printr-un emiţător radio portabil (aflat într-un breloc) care transmite un cod binar. Receptorul radio şi decodificatorul se află pe placa din taximetru, împreună cu celelalte componente. Codul binar decodificat, este transmis sub formă serială la microcontroler, pe pinul de recepţie serială al acestuia. La microcontroler sunt rezervaţi trei pini pe care se primesc semnalele de la senzorii de efracţie, şi respectiv alţi trei pini pe care se emit semnale pentru trei relee de acţionare (lumini, claxon şi contact). Senzorii de efracţie sunt de trei categorii. O primă categorie este formată din palpatori pentru portiere, capote şi parbrize. Toţi aceşti senzori sunt conectaţi într-o logică de tip SAU LOGIC, acţionarea oricăruia dintre ei conducând la apariţia unui semnal de declanşare a alarmei. O a doua categorie este formată din senzorul de şoc, care declanşează alarma pentru situaţia în care automobilul este supus la diverse mişcări. În cea de-a treia categorie apare senzorul cu ultrasunete ce conţine un emiţător, respectiv un receptor US care poate detecta deplasări de obiecte în interiorul ariei supravegheate şi pentru astfel de situaţii realizează declanşarea alarmei.
Organigrama funcţiei de alarmă electronică auto este prezentată în figura 1. În acest algoritm se intră din starea liber a taximetrului, după detectarea stării de armare care este comandată din telecomanda radio. Intrarea în această stare este semnalizată cu un puls scurt la claxon şi lumini (0,5 sec.).
În organigramă are loc parcurgerea a trei teste care pot conduce la trecerea în trei stări specifice.
O primă stare este cea de efracţie, în care se ajunge dacă unul din senzori detectează acest lucru. Semnalizarea se face pentru 30 s prin acţionarea claxonului, respectiv a luminilor.
O a doua stare este cea de dezarmare care este comandată din telecomanda radio şi care se identifică prin generarea a două pulsuri cu durata de 0,5 s pe claxon şi lumini.
Prin această comandă se iese din funcţia de alarmă auto.
O a treia stare este cea de căutare, comandată tot din telecomanda radio şi care are ca scop identificarea automobilului în cazul unei parcări de dimensiuni mari, în care apare problema găsirii acestuia. Ca răspuns, în această stare se generează un puls cu durata de 3 s pe claxon şi lumini.
În software au mai fost luate măsuri speciale legate de stoparea scanării radio şi a încercărilor frauduloase de dezactivare a alarmei.
Prof. dr. ing. Gheorghe Şerban
Universitatea din Piteşti
Facultatea de Electronică şi Electromecanică
Catedra de Electronică
e-mail: serban@electra.upit.ro