Colaborare la locul de muncă

Figura 1: Sunt coboții noii colegi de muncă? (© ADI)

Tehnologia de automatizare poate face munca mai puțin periculoasă, obositoare și plictisitoare – dar necesită o implementare sensibilă și un angajament de recalificare. În acest articol, Nicola O’Byrne, ambasadorul global al ADI pentru robotică, ne împărtășește opiniile sale.

Chiar înainte de începutul acestui deceniu, mai multe forțe se combinau pentru a extinde adoptarea tehnologiei robotice. Roboții erau instalați în număr tot mai mare, în special în fabrici, dar și în laboratoare științifice, depozite și facilități logistice – și chiar și în domenii care, prin tradiție, necesitau multă manoperă, cum ar fi horticultura.

Apoi, în martie 2020, aceste forțe au fost dublate brusc, odată cu apariția pandemiei SARS-CoV-2. Noua normalitate generată de criza coronavirusului a impus nevoia de distanțare socială la locul de muncă, a stimulat volumul tranzacțiilor de comerț electronic și cererea de servicii de expediere și a arătat industriei că lanțurile sale de aprovizionare îndepărtate și globalizate sunt surprinzător de fragile. Iar robotica are un rol important de jucat în răspunsul industriei la aceste fenomene induse de coronavirus.

Inovațiile din tehnologia sistemelor robotice au făcut ca acestea să fie mai rapid și mai ușor de implementat ca niciodată. Pe măsură ce provocările tehnice implicate în robotică devin mai ușor de rezolvat, accentul se mută pe oameni și procese. Tehnologia robotică poate duce la schimbări profunde în ceea ce privește modelul de repartizare a personalului, cerințele în materie de competențe și instruire și chiar în ceea ce privește cultura organizațională și societatea în general, iar aceste schimbări merită o atenție deosebită din partea organizațiilor și a organismelor publice.

Orientări la nivel înalt pentru companiile care implementează programe de robotică

Pentru a ajuta la ghidarea industriei în această schimbare, Analog Devices a numit-o pe Nicola O’Byrne ambasadorul său global pentru robotică. O’Byrne este inginer cu mulți ani de experiență în dezvoltarea de componente și tehnologii pentru sisteme robotice, cum ar fi motoare, module SLAM și detectarea de evenimente legate de siguranță.

Figura 2: Coboții vor găsi multe domenii și noi cazuri de utilizare. (© ADI)

În prezent, ea consiliază clienții ADI și pe clienții clienților săi cu privire la aspectele mai ample legate de introducerea sau extinderea roboticii. Această viziune la un nivel mai înalt este mai importantă ca oricând, spune ea, deoarece pandemia de coronavirus a determinat companiile să adopte tehnologia robotică mai repede decât înainte. Iar dacă acestea țin cont de problemele pe care le ridică O’Byrne, se pot asigura că implementările lor nu sunt doar rapide, ci și eficiente și bune pentru companie și pentru comunitățile în care aceasta își desfășoară activitatea.

“Știm din experiența din lumea reală că roboții sunt un factor uriaș de îmbunătățire a productivității pe linia de producție din fabrică”, spune ea. “Utilizările clasice ale roboților presupun implementarea unor mașini mari și costisitoare, a căror instalare, punere în funcțiune și programare durează săptămâni întregi.”

“De când s-a declanșat pandemia de coronavirus, am observat un interes crescând pentru instalarea de noi tipuri de roboți, inclusiv roboți colaborativi, cunoscuți sub numele de coboți. Absența datorată bolii sau autoizolării îngreunează planificarea turelor de lucru, iar nevoia de distanțare socială la locul de muncă înseamnă că, în unele medii, angajatorii pur și simplu nu pot găzdui numărul obișnuit de lucrători. Roboții sau coboții oferă potențialul de a suplini această lipsă.”

Pandemia a pus, de asemenea, presiune asupra lanțurilor de aprovizionare globale, care resimțeau deja presiunea provocată de tensiunile comerciale dintre SUA și China și de Brexit. Un răspuns comun constă în relocarea producției, astfel încât produsele să fie fabricate mai aproape de punctul de achiziție sau de utilizare.

Din nou, roboții joacă un rol important. După cum spune O’Byrne, “Relocarea poate fi bună pentru continuitatea și reziliența afacerii, dar fabricanții care produc în Europa de Vest sau în America de Nord nu au acces la o mână de lucru ieftină, așa cum au în China sau în alte națiuni asiatice. Roboții rezolvă problema forței de muncă. De asemenea, aceștia oferă avantajul suplimentar de a permite o abordare mai modulară și mai flexibilă a operațiunilor de producție, pentru a sprijini trecerea către personalizarea în masă.”

Roluri noi pentru tipuri noi de roboți

Potrivit lui O’Byrne, acest nou val de automatizare înseamnă mult mai mult: organizațiile inovatoare găsesc noi modalități de automatizare, care necesită noi tipuri de roboți – și noi aptitudini pentru operatorii lor umani. Ea afirmă: “Una dintre cele mai mari dezvoltări este legată de proiectarea și implementarea coboților. Rolul coboților este de a elimina munca grea și obositoare pe care o presupune o mare parte din munca manuală. Aceștia pot efectua sarcini plictisitoare, obositoare sau periculoase, cum ar fi lustruirea, frezarea, găurirea sau tăierea, sub îndrumarea unui operator uman”. Studiile au arătat că siguranța la locul de muncă este îmbunătățită atunci când se lucrează cu coboți.1

Figura 3: Oamenii și coboții pot lucra “umăr la umăr”. (© ADI)

Utilizarea coboților în paralel cu un operator uman înseamnă că puterea pe care o folosesc și spațiul pe care îl ocupă trebuie să fie mult mai limitate decât în cazul roboților tradiționali autonomi. Aceasta înseamnă că trebuie să fie conștienți de mediul înconjurător, astfel încât să încetinească sau să se oprească atunci când detectează o persoană în apropierea unei părți în mișcare, cum ar fi o unealtă sau brațul cobotului.

De asemenea, producătorii de coboți găsesc noi modalități pentru a permite o punere în funcțiune și o programare mai rapidă și mai ușoară. O’Byrne spune: “Producătorii de coboți au introdus o abordare foarte abstractizată a programării. În multe cazuri, utilizatorul nu trebuie să scrie nicio linie de cod – operațiunile cobotului putând fi configurate prin intermediul unei console de tip tabletă. Apoi, operatorul poate efectua o programare ghidată, poziționând brațul cobotului într-o secvență de puncte în spațiu și apăsând un buton de pe consolă pentru a stoca secvența în memoria cobotului.”

Coboți mai mici, mai ieftini, mai rapizi și mai ușor de implementat: aceasta este viziunea industriei pentru o adoptare mai largă a roboticii. Combinația dintre un cobot și un om poate duce la rezultate mult mai mari și mai sigure decât cele obținute de oameni pe cont propriu. Acest lucru dă naștere unor oportunități interesante de a reimagina munca și locul de muncă. Ceea ce suntem obișnuiți să considerăm ca fiind muncă manuală ar putea fi transformat, eliminând efortul fizic, plictiseala și pericolul, precum și posibilitatea de eroare umană, permițând lucrătorilor să desfășoare activități mai dinamice, care să utilizeze mai bine capacitățile lor cognitive.

Dar O’Byrne insistă că această transformare are nevoie de un management atent pentru ca industria să păstreze acordul comunităților în care lucrează. Ea precizează: “În prezent, oamenii se tem că roboții îi vor înlocui, în special categoriile sociale cele mai puțin calificate și cel mai prost plătite. Deși înțeleg această teamă, cred că este neîntemeiată. De fapt, prin introducerea roboților se preiau sarcini de la oameni, dar nu și locuri de muncă. Oamenii trebuie să facă ceea ce coboții nu pot face: să gestioneze procesul, să folosească creativitatea pentru a-l rafina sau reinventa și să formeze echipa care lucrează cu coboții. Acestea sunt funcții care necesită umanitate, nu mașini.”

Iar O’Byrne spune că persoanele care sunt deja angajate pentru a îndeplini o sarcină sunt, de cele mai multe ori, cele mai potrivite pentru a configura, opera și conduce cobotul. Ea afirmă: “Într-o fabrică, oamenii din atelier sunt cei care cunosc cel mai bine procesul, așa că ei știu cel mai bine cum să integreze coboții în acesta. Bineînțeles, această schimbare în rolul lor necesită anumite abilități și cunoștințe suplimentare, iar organizațiile își pot atrage personalul și întreaga comunitate pentru a sprijini această tranziție prin programe generoase de formare și reorganizare. Cred că organismele publice pot juca un rol util și aici, de exemplu, pentru a extinde oferta de cursuri profesionale de robotică pentru absolvenți, pentru a le spori valoarea în fața unui prim angajator.”

Un rezultat benefic pentru ambele părți în urma adoptării noilor tehnologii robotice este posibil, dar lecția dată de experți precum Nicola O’Byrne de la ADI este clară. După cum spune ea: “Tehnologia se află în centrul implementărilor de succes ale roboticii, dar aveți grijă atât de oameni, cât și de proces, dacă doriți să vă bucurați de toate beneficiile pe care noua generație de roboți le are de oferit.”

Referință
1 “What Do You Know About Cobots?” Matthews Intelligent Identification, January 2017.

Autor: Nicola O’Byrne, ADI Strategic Marketing Manager for Connected Motion and Robotics

Nicola O’Byrne este Strategic Marketing Manager al Autonomous Mobility Team din cadrul Automotive Business Unit de la Analog Devices. Nicola este licențiată în inginerie electrică și microelectronică la University College Cork (UCC) din Irlanda și lucrează la ADI de 25 de ani, având expertiză tehnică în domeniul convertoarelor analog-digitale, controlul mișcării și în sistemele robotice. Deține o serie de brevete, a luat cuvântul la mai multe conferințe și forumuri industriale și a publicat în presa de specialitate. Poate fi contactată la nicola.obyrne@analog.com.

Analog Devices