În acest articol vă prezentăm o instalaţie de recepţie colectivă pentru un bloc de locuinţe format din trei scări şi un număr de 132 de apartamente
Scurtă prezentare
Statisticile spun că românii sunt mari consumatori de televiziune. Un român petrece mai multe ore în faţa televizorului decât neamţul sau francezul. Este un fenomen explicabil având în vedere faptul că în deceniul 8, înainte de revoluţie nu exista decât un singur program de televiziune şi acela de doar 2 ore. Cine avea şansa să locuiască în zonele din sudul sau vestul ţării putea recepţiona programe bulgăreşti, sârbeşti sau ungureşti compensând într-un fel lipsa programelor autohtone.
Odată cu apariţia recepţiei televiziunii prin satelit, în perioada 1990-1993, tot românul îşi instala o antenă parabolică urmărind programe străine din cele mai diverse.
Anul 1994 a fost anul de cotitură, putem spune, deoarece s-au petrecut mutaţii importante. Pe de o parte au apărut firme specializate în distribuirea de programe de televiziune prin cablu în majoritatea oraşelor ţării. Astfel, s-a început cablarea în grabă a blocurilor de locuinţe într-un mod amatoricesc (cabluri aeriene care atârnă între imobile, distribuţiile realizate cu componente de slabă calitate) lucru care atârnă şi acum foarte greu în slaba calitate a semnalului recepţionat de către abonat. Este adevarat, preţul plătit de către un abonat pentru recepţionarea unui număr de 25 – 35 programe (de numai 3 dolari) este ridicol dacă este să ne comparăm cu alte ţări din centrul Europei.
O a doua mutaţie importantă a fost apariţia posturilor private româneşti de televiziune, la început foarte timid, devenind în prezent puternice centre de media. De asemenea, au apărut şi pe piaţa românească programe străine tematice de interes foarte larg care au fost repede incluse în grilele de programe ale majorităţii reţelelor de cablu. În prezent, putem spune că principala reţea de distribuţie a informaţiei TV este suma reţelelor de cablu existente. Există şi tendinţa de coagulare în firme de cablu puternice a mai multor reţele mici. Acest fenomen este normal având în vedere costurile pe abonat care sunt mai mici cu cât numărul abonaţilor este mai mare. În prezent sunt peste 500 firme de cablu care operează în toata ţara; probabil că numărul lor va scădea prin fuzionare sau absorbţie. Firmele mari de cablu care în principal au reţele în marile oraşe au atacat deja piaţa de internet folosindu-şi infrastructurile existente. De asemenea, ele au în vedere şi serviciul de telefonie fixă care după cum se ştie nu va mai fi în viitorul foarte apropiat un serviciu administrat de un operator unic aşa cum se întâmplă astăzi.
Pentru a răspunde acestor deziderate, este evident că toate costurile legate de modernizarea reţelelor vor fi în final plătite de către abonaţi prin abonamente mai scumpe.
Astfel apare întrebarea logică: există alternativă la sistemele de televiziune prin cablu? Răspunsul este pozitiv deoarece există posibilitatea recepţiei individuale sau recepţiei cu antene colective. Bineînţeles că soluţia acceptată de fiecare este în funcţie de ofertă şi de costuri, iar în ţara noastră partea financiară este hotărâtoare. Poate că vechile antene colective abandonate de public vor deveni din nou atractive pentru telespectatori. În balanţă există atât avantaje cât şi dezavantaje.
Principalul dezavantaj este faptul că programele de interes pentru telespectatori nu pot fi recepţionate deoarece sunt programe codate. O parte din ele sunt codate pentru că este restricţionată recepţia doar pentru teritoriul României, iar altele sunt programe cu plată existând în acest sens contracte de difuzare. Din păcate proprietarii unor astfel de programe nu şi-au exprimat cel puţin deocamdată interesul pentru distribuirea acestora în sisteme comunitare. Principalul avantaj îl constituie preţul foarte scăzut plătit de un telespectator pentru o astfel de instalaţie care înseamnă aproximativ echivalentul a 6 luni de abonament la o firmă de cablu. Şi dacă luăm în considerare durata de viaţă de aproximativ 10 ani pentru o reţea comunitară putem să ne imaginăm cât reprezintă abonamentul pentru aceiaşi perioadă la cablu.
Antena colectivă
În continuare vă vom prezenta un sistem de antenă colectivă care deserveşte un bloc de locuinţe format din trei scări având 10 nivele plus parter, 4 apartamente pe nivel, deci un total de 132 apartamente. În final, s-a optat din partea beneficiarului (preţul a fost elementul decisiv) pentru o variantă minimală urmând ca într-o etapă ulterioară să se mărească numărul de programe. Sunt recepţionate şi distribuite în reţea 7 programe de televiziune după cum urmează:
TV Sigma C25 CCIR
Pro TV C31 CCIR
TVR 1 C34 CCIR
Prima TV C38 CCIR
Tele 7 abc C42 CCIR
TVR 2 C51 CCIR
Antena 1 C57 CCIR
şi banda radio FM 88-108Mhz deci un total de 8 module de recepţie.
Distribuţia semnalului
Reţeaua de distribuţie este elementul hotărâtor care determină calitatea recepţiei la abonat. Firmele de cablu din România pierd enorm din calitate datorită acestui fapt. Graba cu care s-au realizat reţele de distribuţie, calitatea slabă a cablului coaxial precum şi componentele de distribuţie (tap-off, splittere, amplificatoare) sunt cele care dau bătăi de cap operatorilor şi produc nervi telespectatorilor.
De aceea pentru a nu exista probleme de calitate s-a optat pentru varianta în care reţeaua de distribuţie a fost înlocuită complet. S-ar fi putut merge pe varianta utilizării convertoarelor UIF-FIF pentru fiecare canal în speranţa că se poate utiliza vechea instalaţie. Din păcate această variantă ar fi fost mai costisitoare (preţul unui convertor PLL fiind de aproximativ 100 USD) şi în acelaşi timp nu există garanţia că reţeaua ar fi funcţionat corespunzător.
Un alt aspect este faptul că o reţea bine executată este o garanţie pentru viitor. Mărirea ulterioară a numărului de programe se va putea face fără intervenţia în structura acesteia. În acest sens, astăzi, firmele de cablu sunt nevoite acum să-şi modernizeze reţelele, lucru care deja a fost demarat, iar în final tot abonatul va plăti aceste costuri.
Pentru distribuţie s-a optat pentru varianta cascadabilă, folosindu-se tubulatura existentă de la vechea instalaţie de antenă colectivă la care s-a înlocuit cablul coaxial cu tipul RG6 21Vatca care are o atenuare de 4,7dB/100m la 50Mhz, 9,5dB/ 100m la 200Mhz, 18,9dB/100m la 800Mhz şi 32,8 dB/100m la 2150Mhz. Este de fapt un cablu care poate fi folosit şi în recepţia de satelit şi s-a folosit pentru garanţia unei atenuări mici la canalele superioare C51 şi C57.
De asemenea, creşterea ulterioară a numărului de programe se va face foarte uşor fără probleme.
Pentru calculul reţelei s-a luat în considerare o atenuare de 0,2 dB/m, iar lungimea de cablu utilizat este mult mai redusă decât în cazul distribuţiei cu tap-off. Lungimea de cablu între 2 apartamente consecutive este de 3m. Nivelul minim acceptat la priza abonatului de 64 dBuV şi un raport semnal/zgomot > 40 dB. Prizele folosite de tip inductiv au fost cu trei trepte de atenuare pentru a asigura acelaşi nivel de semnal la toţi utilizatorii. Astfel, modelul BM-200 are atenuare spre abonat de 8dB, BM-500 – 11dB şi BM-700 – 16 dB. Fiecare priză are două ieşiri: TV respectiv radio FM asigurând separarea şi imunitate la perturbaţiile produse de televizoarele conectate. În figura 1 vă prezentăm schema de cablare recomandată de producator şi care a fost respectată.
În cazul aplicaţiei noastre, blocul de locuinţe are 11 etaje, nivelul semnalului la abonat variind între 64 dBuV la parter şi 74 dBuV la etajul 10 în banda de UIF. Pentru a obţine acest lucru a fost necesar ca valoarea semnalului de plecare pentru fiecare coloană să fie de 88,9 dB. Prizele de capăt de la parter au rezistenţe de 75 ohmi pentru închiderea coloanelor. Pentru fiecare scară, pentru cele 4 coloane s-au folosit spittere tip DI-471 cu 4 ieşiri care au o atenuare de 7,5 dB. În aceste condiţii nivelul semnalului pentru fiecare scară a trebuit să fie de 96,4 dBuV.
Având în vedere că staţia de recepţie a fost montată la scara 2 (aproximativ la mijlocul clădirii), pentru scările 1 şi 3 s-au montat amplificatoare de linie de tip CF-111 pentru compensarea pierderilor pe cablu cât şi pe splittere. Acesta are posibilitatea reglării nivelului cât şi a tilt-lui pentru compensarea pierderilor prin cablu coaxial cu frecvenţa.
Din staţia de semnal, care are 2 ieşiri, s-au folosit următoarele: ieşirea 1 spre scara 2, iar ieşirea 2 prin splitter cu două ieşiri tip DI-241 (atenuare 4,5 dB) spre scările 1 şi 3. Nivelul semnalului la plecarea din staţie este de 98,4 dB, iar semnalul care ajunge la scările laterale este de 78,9 dB. Semnalul este amplificat până la nivelul de 96,4 dB la începutul coloanelor pentru scările 1 şi 3.
În figura 2 vă prezentăm amplificatorul CF-111 şi principale date tehnice. Schema de distribuţie este conform figurii 3.
Sistemul de antene
Pentru recepţia semnalului s-a folosit stâlpul de susţinere a antenelor de la vechia instalaţie la care s-au făcut lucrări de reabilitare (sistemul de ancore, s-a refăcut eclatorul pentru paratrasnet). Având în vedere poziţia de recepţie şi nivele semnalelor, s-a optat pentru un număr minim de 4 antene:
• antena BU-119 pentru recepţie canal 31 Pro TV;
• antena MX-045 de câştig mare pentru recepţie C 25 TV Sigma, C 38 Prima TV,
C 57 Antena 1;
• antena Ga-269 pentru recepţie C 34 TVR1, C 42 Tele 7 abc, C51 TVR 2;
• antena FM-200 pentru recepţie radio FM 88-108 Mhz.
Alegerea antenelor s-a făcut în funcţie de poziţia emiţătoarelor faţă de punctul de recepţie cât şi faţă de nivelul semnalului la recepţie. Nivele de semnal măsurate cu un dipol simplu s-au situat între 57dBuV (Prima TV) şi 102dBuV (TVR 1) şi s-au identificat trei direcţii de recepţie fiind astfel necesară alegerea antenelor după cum urmează. Astfel, pentru recepţia Prima TV şi TV Sigma care au nivel slab al semnalului a fost necesară o antenă de câştig mai mare echipată şi cu preamplificator de zgomot redus BR-103. Pentru Tele 7 abc, TVR 1 şi TVR 2 s-a folosit o antenă cu unghi de directivitate mare. Pentru radio FM având în vedere că posturile de emisie sunt situate în tot oraşul s-a folosit o antenă omnidirecţională care poate recepţiona într-un arc de cerc de 360 grade.
Staţia de semnal
Staţia de semnal este de tip ALCAD 905 ZP care este formată din rama pe care pot fi montate sursa de alimentare şi 10 module. Numărul de rame poate fi extins în funcţie de numărul de canale pe care dorim să le transmitem. În cazul de faţă s-au folosit 8 module (7 canale TV şi un modul pentru radio FM). Datele tehnice sunt prezentate în figura 4. S-au folosit module ZP-401 pentru canalele TV mai sus enumerate şi modulul ZP-201pentru banda de radio FM. Nivelul maxim din staţie poate fi maximum 115,5 dBuV. În practică, nivelul pentru fiecare modul a fost fixat la 98,4dB, rezerva de putere fiind mai mult decât acoperitoare. Pentru alimentarea preamplificatorului BR-103 de la antena MX-045 s-a folosit un injector de curent de tip IM-024.
Costul instalaţiei
În continuare vom prezenta costurile instalaţiei:
• antenele au un preţ de aproximativ 100 USD;
• staţia de semnal 350 USD;
• amplificatoarele de extensie 190 USD;
• prizele de abonat 675 USD;
• cablul coaxial şi alte repere auxiliare 150 USD.
adică un total de 1.465 USD ceea ce reprezintă 11,1 USD / apartament. Aceasta înseamnă că instalaţia este amortizată în 4 luni de abonament la cablu după care costurile sunt zero. Durata de viaţă a unei astfel de instalaţii este de 10 ani.
Up-gradarea instalaţiei
La cererea clientului se pot adăuga canale suplimentare. Există deja spaţiu pentru introducerea a două module. De asemenea, se poate adăuga o ramă nouă 905P pentru încă 10 canale. Pentru canalele recepţionate din satelit se poate face o up-gradare cu costuri mai reduse folosind receptoare analogice sau digitale pentru uz individual la care sunt adăugate modulatoare PLL programabile.
Concluzii
Sistemele de recepţie comunitară pot constitui o alternativă la recepţia individuală sau la televiziunea prin cablu. Este bine ca cei interesaţi să fie informaţi şi să afle că există alternative într-o piaţă liberă şi concurenţială şi să decidă care variantă le este mai utilă şi mai avantajoasă.
Ing. Adrian Andrei – Antech 98 s.r.l.
Tel/Fax: 01 – 675.70.66
e-mail: aandrei@mailbox.rot