Prof. Dr. Ing. Paul Svasta
În spațiul industrial se discută din ce în ce mai mult despre Industria 4.0 ca o nouă paradigmă privind fabricația de produse, paradigmă ce necesită o regândire a tuturor etapelor ce fac parte din lanțul de fabricație al acestora. În esenţă, se pătrunde din ce în ce mai mult în era digitală, eră în care producerea, transmisia, stocarea sau prelucrarea informației este esențială. Evident că, în această ambianță guvernată de informație, este absolut necesar să se aibă în vedere protejarea acesteia.
Nu cu mult timp în urmă, Parlamentul European şi Consiliul Europei au instituit, pentru perioada 2021-2027, programul Europa Digitală. În Regulamentul generat cu această ocazie de Comisia Europeană se precizează: ”Transformarea digitală are consecințe în toate sectoarele economiei și ne influențează modul în care trăim, lucrăm și comunicăm. Întocmai cum transporturile, infrastructura industrială, educația și serviciile publice de înaltă calitate au asigurat prosperitatea Europei în trecut, tot astfel investițiile în capacitățile și infrastructurile digitale strategice, precum și îmbunătățirea competențelor și modernizarea interacțiunii dintre autoritățile publice și cetățeni vor sta la baza prosperității noastre viitoare”. Programul menționat reprezintă de altfel cadrul în care va evolua în viitor spațiul european, spațiu din care, trebuie să înțelegem că și noi, facem parte! În atari condiții este evident faptul că actualmente și, mai ales în viitor, trebuie să ținem din ce în ce mai mult seama de IoT.
În esență, atunci când se discută despre IoT trebuie să se aibă în atenție ”triumviratul” acestei tehnologii, el constând din simbioza fericită dintre electronică, comunicație și tehnologia informaţiei, cele trei asigurând sinergia etapei smart a zilelor noastre.
În cele de mai jos doresc să mă opresc asupra uneia dintre componentele triumviratului IoT. Am în vedere domeniul electronicii. Prin intermediul circuitelor ce stau la baza alcătuirii produselor se asigură interfațarea/legătura dintre om şi mediul înconjurător. O parte importantă în cadrul circuitelor electronice este reprezentată de componentele pasive care vizează trei efecte fizice, cel rezistiv, cel capacitiv şi cel inductiv. În privința componentelor electronice (rezistoarele, condensatoarele şi inductoarele) ce generează respectivele efecte fizice se constată că, actualmente, există o extraordinară diversitate. Diversificarea acestor tipuri de componente electronice se datorează cerinţelor din ce în ce mai variate cărora, respectivele tipuri de componente, trebuie să le facă față în funcționare. Există aplicații în care un inductor trebuie, de exemplu, să funcționeze într-un anume interval de temperatură, în anumite condiții de solicitare mecanică sau într-un anumit mediu climatic. Acest fapt înseamnă că asupra inductanţei sale, ce caracterizează respectivul inductor, se exercită solicitări de natură neelectrică care conduc la modificări ale valorii respectivei inductanțe cu consecințe nedorite asupra funcționării acesteia în circuitul electronic unde se impune ca inductanța să fie constantă. La fel se pune problema în cazul unui condensator sau al unui rezistor atunci când se au în vedere capacitatea, respectiv rezistența menţionatelor componente.
Pe lângă multitudinea de solicitări electrice sau neelectrice, mai trebuie avute în vedere cele care ţin de asamblarea componentelor într-un modul electronic, asamblare ce trebuie să aibă în vedere tehnologia pe baza căreia componentele sunt constituite în structura funcțională dorită. În zilele noastre, dominantă este tehnologia SMT (Surface Mount Technology) a căror componente se încadrează în categoria de SMD-uri (Surface Mount Device). Tehnologia SMT folosită în mod curent coexistă cu vechea tehnologie THT (Through Hole Tehnology), numită și PTH (Pin Through Hole).
În privința numărului de componente electronice pasive existente pe un substrat de cablaj imprimat (PCB – Printed Circuit Board) acesta poate reprezenta uneori şi peste 80% din totalul componentelor asamblate pe placă. De aceea, ele reprezintă un element cheie în proiectarea electronicii hardware a unui modul electronic.
Pentru a oferi persoanelor interesate în conceperea şi realizarea de module electronice posibilitatea informării lor privitor la actualele performanţe din domeniul componentelor pasive Institutul European de Componente Pasive organizează în România, la București, a doua ediție a evenimentului PCNS (Passive Components Networking Symposium). Evenimentul va avea loc între 10 şi 13 septembrie 2019 și se va desfășura la Biblioteca Centrală din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti. Co-organizatorul evenimentului este Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii și Tehnologia Informației din UPB. Împreună cu organizatorii amintiți, evenimentul este susținut de ESA (European Space Agency), precum şi de NASA (National Aeronautics and Space Administration – USA). Simpozionul internațional PCNS este conferința tehnică Europeană dedicată componentelor electronice pasive. Este un prilej excepțional pentru a afla mai multe despre cele mai recente progrese în acest domeniu și pentru a întâlni experți recunoscuți din industrie, mediul academic și agenții / organizații implicate în domeniu. Scopul simpozionului PCNS este de a facilita discuții despre evoluțiile și tendințele recente și de a încuraja schimbul de expertiză tehnică și informații ce acoperă o gamă largă de componente pasive.
La eveniment şi-au anunţat deja participarea firme de mare reputaţie în domeniu, cum ar fi: AVX, Kemet, Würth Electronik sau Vishay.
Voi reveni cât de curând cu noi informații privitoare la companiile care vor participa la eveniment. Poate ar fi necesar să evidenţiez faptul că evenimentul se desfășoară în țara noastră şi ca urmare a faptului că industria electronică, pe întregul lanț al obținerii produselor, de la concepție la fabricație, este extrem de prezentă. În acest context îmi propun ca în viitorul apropiat să fac o trecere în revistă a companiilor românești și străine ce sunt implicate în industria electronică din România. Amintesc doar în treacăt că, în această industrie, numărul celor ce își au acolo locul lor de muncă nu este foarte departe de 90,000 de profesionişti. Iar cerința de specialiști este departe de a fi sistată!
https://passive-components.eu/events/2nd-pcns-passive-component-networking-days/