Mulţi consideră Banana-Pi o clonă a Raspberry-Pi. Asemănarea dintre denumiri şi aspectul plăcilor sugerează, fără îndoială, o asemenea comparaţie. Însă pentru cei care cunosc mai în detaliu cele două proiecte, sunt evidente foarte multe diferenţe.
De fapt, prima versiune a Raspberry-Pi este surclasată din toate punctele de vedere de Banana-Pi. În funcţie de benchmark-urile folosite, procesorul A20 din Banana-Pi oferă o eficienţă chiar de două ori mai mare decât Raspberry-Pi. Folosind Banana-Pi ca mini-computer, diferenţa poate fi sesizată imediat. Aplicaţiile pornesc mult mai repede, iar datorită celor două nuclee, chiar atunci când sistemul este ocupat, interfaţa răspunde în continuare în mod eficient la acţiunile utilizatorului.
Banana-Pi este cu puţin mai mare decât un card de credit, adică faţă de dimensiunile Raspberry-Pi. Din păcate, deşi diferenţa nu este mare, acest lucru face imposibilă utilizarea, de exemplu, a carcaselor destinate Raspberry. În plus, diferă dispunerea orificiilor de fixare şi a soclurilor. În primul moment, plăcile arată asemănător, dar diferă mult la detalii.
Fără îndoială, diferenţa cel mai uşor de observat este procesorul. Banana-Pi este dotat cu un circuit cu două nuclee din gama Cortex-A7. Abia Raspberry 2 se poate compara cu circuitul A20. Mărimea memoriei instalate, RAM – 1GB, pare foarte potrivită pentru circuitul cu două nuclee. Aici merită amintită interfaţa SATA, în special faptul că, folosind un disc SSD, se poate obţine o eficienţă fenomenală a operaţiilor efectuate pe disc.
Conform informaţiilor furnizate de pagina bananaNAS, transferul de pe placa de reţea poate atinge 40MB/s. În afară de discul rapid, acesta este şi meritul indubitabil al interfeţei de reţea, Ethernet cu viteza de 1Gb/s.
În mod asemănător Raspberry-Pi, placa are ieşire HDMI şi Composite. Folosirea primei ieşiri oferă posibilitatea de a obţine o imagine Full HD, adică la o rezoluţie de 1920 × 1080. În plus, Banana-Pi a fost echipată cu multe îmbunătăţiri micuţe, dar uneori foarte utile:
1 buton reset – un element a cărui lipsă se simte foarte mult în cazul Raspberry-Pi
2 microfon
3 port USB OTG
4 receptor infraroşu (IR)
5 disponibilitatea afişajelor LCD dedicate
Date tehnice
Procesor: Allwinner A20 (ARM Cortex-A7, 2x 1.0GHz)
Procesor grafic : ARM Mail400MP2, conform cu OpenGL ES 2.0/1.1
Memorie: 1GB DDR3
Interfeţe memorie: SD/MMC, max. 64GB, SATA max. 2TB
Reţea: 10/100/1000 Ethernet
Ieşiri video: HDMI, Composite, LVDS/RGB
Ieşiri audio: HDMI, 3.5 mm jack
USB: 2 × USB 2.0, 1 × USB OTG
Butoane: Reset, Power
Interfeţe: Receptor infraroşu, microfon
Soclu extensii: Compatibile cu Raspberry-Pi
Wymiary: 92 mm × 60 mm
Greutate: 48g
Mini-computer
Placa Banana-Pi este, de fapt, un mini-computer complet. Este suficient să conectaţi perifericele corespunzătoare şi puteţi folosi sistemul ca pe un computer obişnuit, însă
sigur că nu trebuie să vă aşteptaţi la performanţele calculatoarelor de tip desktop. Un kit minim necesar pentru construirea unui mini-computer va cuprinde:
• alimentator USB, 5V, 2A
• card SD, minimum 4GB
• monitor cu intrare HDMI şi cabluri
• mouse şi tastatură
• cablu ethernet
Ca dotări suplimentare, merită să aveţi în vedere:
• card SD cu capacitatea de cel puţin 8GB şi clasa 10
• carcasă pentru Banana-PI
• hub usb cu alimentare activă
• card WiFi
Primul pas este furnizarea unei alimentări corespunzătoare. Banana-Pi este alimentată printr-un port micro-USB, deoarece consumul de curent este totuşi destul de mare şi este necesar un alimentator cu un randament de curent de cel puţin 2A. În acest scop, poate fi folosit un încărcător de la un telefon sau tabletă, bineînţeles dacă asigură parametrii corespunzători.
Pentru punerea în funcţiune a plăcii este necesar şi un card SD, pe acesta urmând să se afle imaginea completă a sistemului de operare (Linux sau Android). Capacitatea minimă a cardului este de 4GB, care sunt suficienţi pentru pornirea sistemului şi vizualizarea posibilităţilor acestuia. Însă spaţiul liber nu va fi prea mare şi poate fi epuizat rapid.
Cea mai bună soluţie este un card cu o capacitate de minimum 8GB. Următorul parametru important căruia trebuie să îi acordaţi atenţie la cumpărare este viteza de transfer a cardului.
Aceasta este definită cu ajutorul clasei – sunt disponibile carduri din clasa 4, care vor putea funcţiona, însă sistemul va porni şi va reacţiona mai lent faţă de un card din clasa 10.
Computerul trebuie dotat şi cu un monitor. În acest scop poate fi utilizat un televizor LCD sau un monitor obişnuit de calculator, cel mai bine echipat cu un conector HDMI. Controlul digital asigură o înaltă calitate a imaginii. Banana-Pi poate genera o imagine Full-HD, aşa că ne putem bucura de o imagine la rezoluţie 1920 × 1080. Există şi posibilitatea de conectare a unui afişaj printr-un conector analog, însă în acest caz calitatea imaginii va fi una mai slabă. În cazul în care monitorul nu este prevăzut cu un conector HDMI, rămâne opţiunea folosirii unui adaptor din HDMI în DVI sau VGA. Un adaptor HDMI-DVI este relativ ieftin şi asigură o bună calitate a imaginii.
Mai rămâne conectarea tastaturii şi a mouse-ului. Pot fi folosite dispozitive standard, cu condiţia să fie prevăzute cu interfaţă USB. Utilizarea unui mouse şi a unei tastaturi cu interfaţă radio oferă două beneficii, în primul rând creşte confortul utilizatorului, în al doilea rând ambele dispozitive pot fi conectate la un singur soclu USB.
Unul dintre cele mai importante accesorii opţionale este carcasa. Mini-computerul va putea fi folosit şi fără aceasta, dar prima greşeală de manevrare poate fi, pentru placă, ultima.
Din fericire, sunt disponibile carcase dedicate pentru Banana-Pi (trebuie amintit faptul că carcasele de la Raspberry-Pi nu se potrivesc).
Banana-Pi este prevăzută cu 2 porturi USB de tip host şi unul OTG. După conectarea tastaturii şi mouse-ului, este posibil să constatăm că nu mai avem porturi libere. În plus, consumul de curent al dispozitivelor periferice poate dăuna stabilităţii de funcţionare a întregului sistem. Soluţia la aceste probleme este folosirea unui hub usb extern. Este şi mai bine dacă acesta este un hub cu alimentare proprie, în acest caz chiar şi după conectarea unei mini-camere video sau a unui disc suplimentar, computerul îşi va menţine stabilitatea de funcţionare.
După ce hardware-ul este complet, putem trece la pregătirea cardului cu imaginea sistemului. În prezent, sunt disponibile următoarele imagini de sisteme:
• Lubuntu – distribuţie Ubuntu adaptată computerelor ARM
• Raspbian – linux optimizat pentru Raspberry-Pi
• Android – versiunea beta a sistemului cunoscut de pe smartphone-uri şi tablete
• Bananian – distribuţie minimală (implicit doar modul text)
• Open MediaVault – server de fişiere de reţea
• LeMedia – centru multimedia, bazat pe XBMC
• Berryboot
• OpenSuse
• Fedora
• Gentoo
• OpenWrt
• ArchLinux
Pentru pregătirea cardului SD, este suficient să descărcaţi fişierul corespunzător şi să salvaţi imaginea pe cardul SD
Server de fişiere
Banana-Pi se distinge prin interfaţa SATA şi conexiunea rapidă Ethernet (1Gb/s). În combinaţie cu procesorul eficient şi care consumă puţină energie, oferă astfel o platformă ideală pentru un server de fişiere personal. Vă puteţi construi singuri un server corespunzător, de la bază sau folosind proiectul gata realizat denumit banaNAS.
Serverul de fişiere este bazat pe distribuţia OpenMediaVault. Pe pagina proiectului pot fi găsite informaţii despre construirea serverului şi proiectul de carcasă (de printat cu o imprimantă 3D). BanaNAS foloseşte un disc rapid SSD ca suport de date, astfel
încât este posibilă obţinerea unui transfer chiar de 40MB/s (după cum susţin autorii proiectului). Un avantaj suplimentar al discului SSD este consumul mai mic de curent decât în cazul discurilor tradiţionale. Dacă însă cineva va dori să folosească un disc tradiţional cu suport magnetic, sigur că acest lucru este posibil, dar necesită o alimentare suplimentară pentru disc. Serverul de fişiere oferă posibilităţi enorme. În afară de stocarea de fişiere, permite folosirea torentelor, punerea în funcţiune a unui server de imprimare sau versionarea de fişiere (Git).
Tableta proprie
Procesorul A20 este folosit în tabletele pe care este instalat sistemul Android. Cu ajutorul Banana-Pi poate fi realizată versiunea proprie a unui asemenea dispozitiv. Imaginea unui card SD cu Android 4.4 este disponibilă pentru descărcare de pe internet. De asemenea, poate fi pregătită propria compilaţie Android.
Există şi posibilitatea conectării afişajului LCD direct la placa Banana-Pi. LeMaker a pregătit modulele corespunzătoare şi este posibilă construirea unui prototip de tabletă propriu, pe deplin funcţional. Afişajele pot fi dotate cu senzori tactili. De asemenea, placa poate fi conectată prin HDMI la televizor şi putem avea o tabletă cu un afişaj de 50” (desigur, în măsura în care chiar avem un asemenea televizor).
Dacă nu vrem să pierdem timpul cu proiectarea alimentării, există posibilitatea achiziţionării unui acumulator cu ieşire USB.
Mini-consolă pentru jocuri sau centru multimedia în autoturism
Ieşirea analogică pentru imagine asigură, într-adevăr, o calitate cu mult mai slabă a imaginii decât versiunea digitală, dar poate fi folosită pentru construirea (ieftină) a propriei console de jocuri sau a unui centru multimedia mobil. Pe internet sunt disponibile ecrane ieftine destinate camerelor video pentru mers înapoi, care pot fi conectate direct la placa Banana-Pi şi pot servi ideilor proprii.
Este disponibilă distribuţia RetroPie, destinată Raspberry-Pi, dar acelaşi rezultat poate fi obţinut şi cu ajutorul Banana-Pi. Vom avea atunci o consolă portabilă cu posibilitatea de activare a unui emulator de computere pe 8 sau 16 bit.
Dacă avem un ecran destinat instalării în autoturism, putem, de asemenea, să realizăm propriul player pentru filme, navigaţie sau mp3 player. Sigur că putem să conectăm şi o cameră video pentru mers înapoi sau o alta, foarte populară în ultima vreme, pentru înregistrarea situaţiilor rutiere. Există chiar şi posibilitatea construirii propriului etilometru (deşi precizia acestuia nu trebuie să ne dea dreptul de a ne aşeza la volan după ce am luat ceva “la bord”).
Platformă educativă
Proiectul Raspberry-Pi a apărut pentru învăţarea programării. Un asemenea scop poate fi îndeplinit şi de Banana-Pi, însă din cauza numărului cu mult mai mic de cursuri pentru începători, această placă este mai degrabă una pentru utilizatori avansaţi. Cu toate acestea, sunt disponibile biblioteci pentru Python şi C, cu ajutorul cărora pot fi comandate circuite periferice şi pot fi îmbunătăţite abilităţile de programator.
Platformă de dezvoltare
Poate cel mai mare potenţial al Banana-Pi este cel de platformă pentru crearea de software. Are câteva avantaje mari în comparaţie cu Raspberry-Pi.
Primul plus este disponibilitatea documentaţiei. Ce-i drept, sunt cu mult mai puţine tutoriale pentru începători, dar pentru programatorii avansaţi pot fi găsite multe informaţii care nu sunt disponibile pentru o platformă bazată pe circuite Broadcom. Pagina dedicată procesoarelor Allwinner are adresa: http://sunxi.org/Main_Page, iar pe aceasta pot fi găsite informaţii despre procesoare, coduri sursă pentru bootloader şi kernel de linux.
Un alt plus este folosirea unui bootloader standard (U-Boot), în locul bootloaderelor complicate şi dedicate (utilizarea GPU pentru pornirea sistemului în cazul Raspberry-Pi). Având documentaţia procesorului, codul bootloaderului şi sursele kernelului de linux pot fi scrise propriile drivere şi pot fi modificate cele existente pentru cerinţele proprii. Este un mare avantaj pentru programatorii începători.
Un alt avantaj este potrivirea terminalelor cu Raspberry-Pi. În acest mod, un mare număr de module proiectate pentru Raspberry-Pi pot funcţiona cu Banana-Pi. În oferta firmei TME vom găsi un adaptor şi module pentru multe circuite periferice, precum:
• adaptor Banana-Pi, module Microe
• modul GPS
• accelerometru
• giroscop
• compas
• modul Bluetooth
• senzor de presiune
• receptor RFID
• driver pentru motor pas cu pas
• şi multe altele.
Cu ajutorul acestor module se poate trece chiar imediat la scrierea de programe sau drivere pentru periferice dedicate.
Centru multimedia
Banana-Pi are mari posibilităţi multimedia: conectarea unui hard disk, control cu ajutorul unei telecomenzi în infraroşu, funcţionare cu un televizor (prin HDMI) şi procesor grafic cu accelerare hardware (Mali400). În prezent, este disponibilă versiunea demo a distribuţiei LeMedia bazate pe XBMC (http://kodi.tv). Din păcate, versiunea nu este pe deplin funcţională şi, deşi placa are enorme posibilităţi hardware, lipsa unui software nu ne permite deocamdată să beneficiem în întregime de acestea. Pe de altă parte, aceasta este o ocazie ideală pentru dezvoltatori să se alăture proiectului, să scrie şi să îşi publice propriile drivere.
www.tme.ro
Transfer Multisort Elektronik s.r.l.
Str. B.P. Haşdeu nr. 8, Timişoara
Tel.: +40 356467401
Fax: +40 356467400
www.tme.ro