Pași spre desfiinţarea dihotomiei industrie – academia

2 FEBRUARIE 2017

Aproape invariabil întâlnirile industrie – academia din ultimul deceniu punctau că proaspeţii câştigători de diplome erau insuficient pregătiţi pentru standardele mediului economic. Dar situaţia este aidoma nu numai pentru absolvenţii cu studii superioare, ci şi pentru cei cu studii medii. Cauzele sunt mai multe, poate nu este aici locul analizei lor, deşi cunoaşterea lor este esenţială pentru a stabili acţiunile de urmat, dar rezolvarea problemei nu poate veni numai dintr-o singură direcţie, ci dinspre toate părţile implicate, iar nu în ultimul rând politicul, care a contribuit şi el din plin la decădere prin declaraţii iresponsabile că “industria română este un morman de fiare vechi”.

CETTI_EA0117_Fig-1

Figura 1: Filozofia proiectului integrat.

Preocuparea UPB-CETTI pentru armonizarea curriculei universitare, dar şi a pregătirii extracurriculare, cu cerințele industriei este mai veche şi se bazează pe realitatea că de la mijlocul anilor ’90 industria electronică a început să revină la viață, în primul rând prin intermediul IMM-urilor și, ulterior, prin creșterea corporațiilor multinaționale implicate în dezvoltarea și fabricarea de produse electronice.

Dacă la începutul acelor ani sectorul telecomunicaţiilor a fost puternic impulsionat de necesitatea atingerii unor parametri necesari aderării la Comunitatea Europeană şi firme ca Alcatel, Siemens, Ericsson au ocupat piaţa din România cu echipamentele lor parțial fabricate în țară, eliminând competitori din alte zări (Goldstar, AT&T), iar brandurile Telefonica, Connex şi Dialogic au adus serviciile de telefonie mobilă, necesarul de specialişti era mai degrabă în zona exploatării şi întreținerii, astfel că şi curricula universitară s-a orientat către acest trend.

Dar Intrarom în Bucureşti (1993), Flextronics în Timişoara (1998), au venit cu tehnologii noi de fabricaţie cerând resurse umane calificate corespunzător în inginerie, iar astăzi, numărul de companii furnizoare de servicii de producţie electronică este impresionant: BKD, Celestica, Continental Automotive, Dasteco, Draxlmaier, EMS Electra, Felix Electronic Services, Hanil Electronics, Hella Electronics, Marquardt, Mibatron, Miele, Plexus, SAVTEC, Steinel, Systronic, Yazaki, Zoppas Industries, ZES Zollner Electronic ş.a.
A apărut astfel un blocaj, deoarece cerința era pentru o forță de muncă având cunoștințe teoretice solide, dar care necesită trecerea printr-un curs de formare în domeniul ingineriei și/sau al tehnologiei; răstimp în care angajații și persoanele implicate în formarea lor sunt scoase din producție. Prin urmare, UPB-CETTI s-a implicat cu toată convingerea într-o dură activitate de revenire la normalitate prin aducerea nivelului educației studenților mai aproape de nevoile industriei.

CETTI_EA0117_Tabel

Figura 2: Diagrama GANTT a Proiectului 1.

CETTI_EA0117_Fig-3

Figura 3: Echipamentul Manual Pick and Place model 901 Fritsch.

CETTI_EA0117_Fig-4

Figura 4: Plasarea manuală a componentelor cu montare pe suprafață.

Pe această linie se plasează Filozofia proiectului integrat, care se bazează pe un număr de izvoare constituite din cunoștințe căpătate la cursuri pre­mer­gătoare, care în final, se regăsesc în fluviul numit Proiect 1 DCE (figura 1). Menit să împletească Știința, Tehnologia, Ingineria și Matematica (STIM) Proiectul 1 pune pentru prima oară în facultate studentul în situația de a realiza un produs fabricat în condiții specifice industriei cu rigurozitatea predării la termene precise a unor livrabile parțiale (fișiere gerber, listă de materiale ș.a., figura 2), a respectării cerințelor de proiectare pentru fabricație și a conformării standardelor industriale de acceptabilitate a cablajelor imprimate și a modulelor electronice (IPC-A-600, IPC-A-610), produs pe care l-a proiectat, i-a simulat funcționarea, l-a asamblat și l-a testat el însuși pe parcursul a 14 ședințe săptămânale (figura 8).
Este o activitate centrată pe student care îi permite observarea din interior a unui proces caracteristic marii industrii. Este un câștig enorm în transformarea unui hobbist în profesionist care nu se compară cu inițierea în tainele electronicii pe plăcuțe breadboard, soluție încă susținută de unele cadre didactice, de parcă ne-am afla la cercul de electronică dintr-o școală vocațională.
Le recomand acestora să-i privească numai cât sunt de preocupați de toate operațiile procesului tehnologic de asamblare cu montare pe suprafață (figurile 3, 4, 7), cât sunt de încordați să alinieze toate componentele plasate pe depozitele de pastă, deși în faza lichidă a aliajului, ele se mai aranjează și singure în cazul unor mici devieri (figura 5) sau să citească chestionarele anonime referitoare la părerea studenților despre Proiectul 1 …
Dar, acest subiect l-am abordat și în “Electronica Azi – SMT”, Nr.1, Vol.2, Ianuarie/ februarie 2016. Succesul acestei activități nu ar fi fost posibil fără o implicare susținută din partea a numeroase cadre didactice printre care Prof. dr. ing. Dragoș Dobrescu, Conf. dr. ing. Florin Drăghici, ȘL. univ. dr. Mihaela Pantazică, As. univ. dr. Niculina Bădălan, ȘL. univ. dr. Bogdan Mihăilescu, precum și a tehnicienilor Silvia Ruba, Eliza Marinescu și Teodor Mihăilescu.

CETTI_EA0117_Fig-5

Figura 5: Inspecția optică între fazele procesului tehnologic de asamblare.

CETTI_EA0117_Fig-6

Figura 6: Plasarea componentelor cu echipamentele PnP donate de Miele Tehnica Brașov.

Aprecierea pozitivă a industriei față de acestă inițiativă rezultă și din faptul că, la solicitarea Asociaţiei pentru Promovarea Tehnologiei Electronice, entitatea de management a clustrului inovativ din industria electronică – ELINCLUS, prestigioasa companie Miele Tehnica Brașov a iniţiat dotarea facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, ETTI, cu echipamente tehnologice destinate realizării practice a modulelor electronice în tehnologia SMT prin sponsorizarea achiziționării de curând a trei echipamente de plasare manuală a componentelor (figura 6). De asemenea, un foarte nou venit pe piața electronicii românești, în zona de fabricație a cablajelor imprimate, BATM Systems SRL din Craiova, care face parte din UK Group SCL PCB Solutions LTD s-a arătat interesat să contribuie la buna desfășurare a ediției următoare a Proiectului 1.
Tehnici de Interconectare în Electronică, TIE, o competiție studențească profesională la nivel național, constituie următorul nivel al colaborării dintre mediul academic și industrie. Studenții calificați în etapa finală a concursului trebuie să dovedească faptul că au asimilat cunoștințe care sunt în conformitate cu cerințele industriei, inclusiv conceptele standardelor IPC. Mulți foști participanți la competiție, după absolvirea facultății, au fost angajați în noile companii din domeniul electronicii care au început să apară în România.
Industria a fost atrasă în organizarea evenimentului TIE fiind direct implicată în procesul de elaborare/configurare a subiectelor de concurs și, împreună cu reprezentanții mediului academic, face parte din echipele de evaluare care verifică modul în care competitorii au rezolvat subiectul. Pe măsură ce industria a devenit mai implicată în TIE, formarea Comitetului Industrial a fost naturală. Membrii acestui comitet sunt profesioniști activi în industria electronică mulți fiind foști câștigători ai concursurilor anterioare sau clasați foarte sus. Certificarea competențelor de designeri PCB a concurenților care depășesc un anumit prag stabilit este acordată nu de către mediul academic, ci chiar de către industrie prin Comitetul Industrial.

CETTI_EA0117_Fig-7

Figura 7: Urmărirea procesului termic de contactare a componentelor.

Un alt nivel al colaborării îl constituie Parteneri­atul strategic dintre industria electronică şi me­diul edu­caţional în for­marea resursei umane printr-o nouă abordare a practicii studențești: în vacanța dintre anul III și anul IV (iunie – septembrie) studenții trebuie să efectueze un stagiu de trei luni în industrie. Stagiul poate fi efectuat numai în companiile care au încheiat un acord cu ETTI, prin care fiecare societate trebuie să stipuleze tematica stagiului, numărul de studenți și facilitățile de care beneficiază studenții pe durata stagiului (cazare, bonuri de masă etc.). Convențiile sunt finalizate până la sfârșitul semestrului de iarnă, apoi, în jurul datei de 15 martie, locurile disponibile și condițiile de stagiu sunt afișate pe site-ul facultății. Studenții interesați pot contacta companiile și își pot exprima intenția de a urma un stagiu pe un anumit subiect.
Compania poate apoi contacta studentul pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a programa un interviu. La sfârșitul interviului, compania poate comunica decizia sa cu privire la stagiul studentului sau poate stabili un interval de timp în care acesta va fi înștiințat. Dacă un student este acceptat, el trebuie să confirme acordul. Similar, în cazul în care după interviu compania nu a răspuns studentului în intervalul de timp convenit, acesta poate alege o altă companie.

CETTI_EA0117_Fig-8

Figura 8: Exemplu de modul electronic asamblat în tehnologia SMT în cadrul Proiectului 1.

Procedura este complet transparentă și, deși la prima vedere poate părea greoaie, asigură studenților interesați să-și dezvolte aptitudinile inginerești accesul la toate ofertele de practică disponibile, la toate companiile semnatare a acordului cu ETTI. Beneficiul companiilor este acela că ele vor putea alege apoi acei studenți care răspund cerințelor stagiului sau care au trecut interviul. Din experiența acumulată în ultimii ani, studenții care au trecut etapa finală a proiectului P1, adică au asamblat și testat modulele electronice au fost acceptați cu promptitudine de către companii. După stagiul de practică, reacțiile din partea studenților și companiilor au fost foarte pozitive. În plus, unii dintre studenți au ținut legătura cu companiile și au primit subiecte pentru lucrarea lor de licență. Aceste lucrări au un dublu mentorat: mediul academic/industrie. Companiile acoperă costurile punerii în practică a proiectului (componente, PCB etc). Mai mult decât atât, în cadrul proiectului, în anumite etape și spre final, modulul experimental poate fi testat la compania care a propus tema.

Aceaste conexiuni foarte apropiate cu industria permit mediului academic un contact permanent cu ceea ce este nevoie pe piața forței de muncă și își pot ajusta curricula în consecință. Mediul industrial, marile companii, dar și întreprinderile mici și mijlocii sunt cele care vor beneficia de o resursă umană competentă. Studenții vor conștientiza că pot intra pe piața muncii de pe o altă poziție: prin inființarea propriilor firme.

Autori: Prof. Dr. Ing. Paul Mugur Svasta, Director General UPB-CETTI și Ing. Gaudenţiu Vărzaru


www.cetti.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *