Interviu cu domnul profesor Ion Bănică

14 AUGUST 2005

Membru al Catedrei de Telecomunicaţii, din cadrul Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

Electronica Azi: Ce părere aveţi despre planurile de învăţământ şi programele analitice, despre desfăşurarea procesului de învăţământ în Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei?
La disciplinele de cultură tehnică generală mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit în ceea ce priveşte conţinutul. Ar trebui ca cei care predau aceste discipline să le abordeze dintr-un punct de vedere ingineresc, adică mai aplicativ. De exemplu disciplinele de matematică şi fizică. Probabil, sau aproape sigur, conţinutul lor ar trebui revizuit. Acelaşi lucru ar trebui făcut şi la disciplinele de specialitate, pentru o parte din ele programa fiind prea încărcată. Catedra de Telecomunicaţii avea obiceiul să împartă anual studenţilor din anul V nişte chestionare cu care ei apreciau activitatea fiecărui cadru didactic. Au fost foarte utile pentru noi, pentru a îmbunătăţi programele analitice şi, în general, activitatea noastră didactică. Cred că ar fi utilă o întâlnire anuală, la nivelul facultăţii, cu studenţii din anul V, în care ei să-şi exprime părerile privind desfăşurarea procesului de învăţământ.
Sunt foarte mulţi studenţi şi puţine cadre didactice şi asta pentru că salariile sunt cum sunt, mai ales pentru cei tineri. Decât să ia 150 de euro la facultate, mai bine se duc la firme unde câştigă cel puţin 300 de euro cu pregătirea respectivă. Colectivul cadrelor didactice reprezintă jumătate din numărul posturilor existente. Restul sunt vacante. Aceste posturi sunt suplinite fie de cadre didactice ale catedrei, fie de cadre didactice asociate, din afara UPB. Cadrelor didactice din catedră, mai ales celor tinere, le rămâne în acest caz puţin timp să studieze pentru a-şi ridica nivelul pregătirii profesionale, pentru a îmbunătăţi activitatea didactică sau pentru a urma un program de doctorat. Pe de altă parte, cadrelor didactice asociate nu li se poate pretinde să facă platforme noi de laborator. Pentru modernizarea laboratoarelor, pentru realizarea de noi platforme sunt necesare fonduri şi un volum mare de muncă din partea cadrelor didactice.

Electronica Azi: Cum apreciaţi nivelul de cunoştinţe al studenţilor, comparativ cu generaţiile anterioare?
Nivelul de pregătire al studenţilor este mai redus comparativ cu nivelul celor de acum 10 ani. În ultimii 3-4 ani parcă s-a observat o tendinţă de creştere, dar este oricum net sub nivelul de pregătire al studenţilor din anii ’80. Æi interesul pentru pregătire al studenţilor de azi este mai scăzut.
Studenţii nu pot fi pregătiţi pentru fiecare loc de muncă în parte. În facultate asigurăm o pregătire de bază astfel încât studenţii să se poată autoinstrui la locul de muncă, să se poată documenta aşa încât să se adapteze locului de muncă. În domeniul telecomunicaţiilor este nevoie să se înveţe permanent. Am mulţi colegi, care lucrează la firme şi care mi-au cerut să le recomand absolvenţi. Dacă aceştia, absolvenţii noştri, au urmărit cu interes pregătirea lor profesională, s-au descurcat cu succes şi angajatorii au fost foarte satisfăcuţi.
Mai este un aspect de discutat. În pragul absolvirii facultăţii, studentul posedă o învălmăşeală de cunoştinţe şi are senzaţia că nu îi vor fi utile, dar când ajunge la locul de muncă, unde domeniul se îngustează şi unde are nevoie de anumite cunoştinţe din cele învăţate, se face lumină. Cantitatea de informaţie primită în facultate este într-adevăr foarte mare şi poate că ar trebui să mai “aerisim” programele analitice ale unor cursuri.

Electronica Azi: Care sunt cauzele nivelului scăzut de pregătire al unor studenţi şi ce se poate face pentru remedierea situaţiei?
Nivelul de pregătire al studenţilor este scăzut şi datorită faptului că ei vin din liceu cu un nivel scăzut de cunoştinţe, mult mai scăzut decât cu 15 ani în urmă. Apoi, în facultate, mulţi dintre ei nu sunt interesaţi, alţii nu au capacitatea să se pregătească temeinic pentru profesia în care sunt pregătiţi. Sunt şi studenţi, şi nu puţini, care sunt angajaţi şi nu mai au timp să participe şi la cursuri.
La facultate, fiind foarte mulţi studenţi, cadrele didactice preferă să dea examen scris, care este, din punct de vedere al efortului depus de cadrul didactic, mult mai uşor decât unul oral, dar nu este la fel de stimulativ pentru studenţi, precum este examenul oral. Pentru examenele scrise mulţi studenţi învaţă pe de rost, fără să înţeleagă materia, ba unii şi copiază şi la unele examene. Probabil că este suficient doar să reproducă din memorie sau de pe fiţuică pentru a obţine note de trecere. La un examen oral profesorul poate constata dacă studentul a înţeles ceea ce prezintă şi dacă ştie să folosească ceea ce a învăţat. O discuţie cu studentul dezvăluie modul de gândire al acestuia, logica şi mai ales ce a înţeles din materia predată. Dacă acest sistem de evaluare s-ar aplica măcar la o treime din materii, eu cred că s-ar schimba modul de învăţare al studenţilor. Aceştia ar căpăta experienţă şi în modul de prezentare orală a subiectelor, care le-ar fi de folos şi mai departe în carieră. Eu utilizez examenul oral de mai bine de 35 de ani de când examinez. Toţi colegii mei cadre didactice recunosc că este mai bine să se dea examen oral, dar din cauza unui număr mare de studenţi se recurge la evaluarea scrisă. Într-o zi se poate face examinarea orală a unei singure grupe de studenţi. Durează în medie circa 20 minute pentru un student. Dacă facem un calcul simplu, 25-30 de studenţi necesită aproape 10 ore şi poate mai mult. Este foarte dificil şi obositor pentru profesor.
Este important ca studentul să fie prezent la cursuri pentru că se obişnuieşte şi cu vocabularul specific. Până acum făceam o listă de prezenţă la fiecare curs. Menţionăm de la începutul semestrului că la examen nu se ţine seama de această prezenţă, decât în situaţia în care sunt în dificultate. Atunci, fiind prezent totuşi la cursuri ar mai putea răspunde la nişte întrebări salvatoare. Am renunţat însă la această modalitate de atragere a studenţilor la cursuri pentru că mulţi veneau numai pentru prezenţă. Făceau altceva şi uneori îmi perturbau activitatea de la curs. Acum vin numai cei interesaţi. Sunt puţini şi este mai bine pentru desfăşurarea orei, dar în sine este un lucru grav. La evaluare mulţi dintre studenţi se bazează pe copiat, doar reproduc informaţia, când examenul este scris. La examenul oral nu merg aceste metode. Mulţi rămân cu restanţe. Anul acesta în sesiunea de restanţe pentru anul V, care tocmai a avut loc, au fost 55 de studenţi restanţieri la discipline pe care le-am predat la anul IV, Transmisiuni de date pentru unii şi Comunicaţii de date pentru alţii, dintr-un număr de aproximativ 150 studenţi. De la sesiunea din iarnă au rămas cu restanţă la disciplina Comunicaţii între calculatoare, din anul V, un număr de 56 de studenţi din totalul de 125. Pentru a promova aceste examene trebuie să dovedească înţelegerea măcar a chestiunilor fundamentale, esenţiale pentru aceste discipline de specialitate.

Electronica Azi: Cunoaşteţi companii sau firme care sprijină procesul de învăţământ, care acordă sponsorizări?
Noi avem relaţii cu absolvenţi ai facultăţii, unii chiar foşti colegi, care lucrează în companii de telecomunicaţii. Ei s-au implicat în sponsorizarea unor acţiuni întreprinse în facultate. Unele firme au avut chiar ele iniţiativa de sponsorizare, altora li s-a solicitat lucrul acesta.
Spre exemplu compania Mobifon sprijină Catedra de Telecomunicaţii, anual, din anii `97 – `98. Iniţiativa a fost a lor. Acum vreo trei ani au sponsorizat un laborator al catedrei, în amintirea primului preşedinte al consiliului lor de administraţie, Stelian Pintelie. El a fost iniţiatorul acestui parteneriat, în anul 1998. După aceea, sponsorizarea a continuat. De câţiva ani, studenţii din anul V pot participa la un curs modern de comunicaţii, organizat de catedră şi sponsorizat de Mobifon. Având în vedere capacitatea sălii, dotată cu echipamente de prezentare, pe de altă parte şi datorită altor costuri legate de multiplicarea materialelor şi remunerarea cadrelor didactice, la curs sunt numai 25-30 de locuri anual. Admiterea se face în ordinea mediilor, mai ales a studenţilor de la specializarea Comunicaţii. Cursul este alcătuit din 15 prelegeri, cu durata de 3 ore fiecare. La final cursanţii susţin o lucrare şi primesc o diplomă. Din sponsorizările primite anual am făcut abonamente la revistele de specialitate şi am cumpărat cărţi de specialitate. Mai sunt, desigur, şi alte firme care sponsorizează sau au sponsorizat, de-a lungul anilor, catedra.

Electronica Azi: Unde se duc absolvenţii acestei facultăţi după terminarea studiilor; lucrează pe posturi conform cu pregătirea lor?
Sunt multe locuri de muncă în care absolvenţii desfăşoară o activitate sub nivelul cunoştinţelor de specialitate pe care le-au dobândit în facultate, în special ca agenţi comerciali. Asta nu înseamnă că facultatea nu i-a pregătit. Facultatea te înzestrează cu un anumit mod, organizat, de a vedea lucrurile. Cunosc situaţii în care absolvenţi de elită lucrează în alte domenii pentru că se pot adapta uşor şi cerinţelor din alte domenii, diferite de cel al telecomunicaţiilor. Ei au un discernământ care le permite să sesizeze ce este necesar să cunoască, unde să găsească şi cum să înveţe ceea ce le trebuie. Marea majoritate însă lucrează în domeniul telecomunicaţiilor, în care se găsesc relativ uşor locuri de muncă, care sunt bine plătite. Dar, aşa cum am mai spus, acumularea de cunoştinţe nu trebuie să se oprească o dată cu absolvirea facultăţii.

Electronica Azi: Ce firme de electronică şi producătoare de echipamente de telecomunicaţii cunoaşteţi?
Pe piaţa actuală sunt multe firme de telecomunicaţii care produc, vând, instalează şi pun în funcţiune echipamente de telecomunicaţii, unele dând proiecte la cheie. Printre întreprinderile care fabrică echipamente de telecomunicaţii sau proiectează reţele de comunicaţii aş menţiona: Intrarom, TOP 9+, IEMI S.A., Marctel STI S.A., EMCOM S.A., Ericsson Telecommunications Romania SRL, TELEROM PROIECT, INSCC – Institutul Naţional de Studii şi Cercetări în Comunicaţii, ITC, Teleconstrucţia şi multe altele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • Folosim datele dumneavoastră cu caracter personal NUMAI pentru a răspunde comentariilor/solicitărilor dumneavoastră.
  • Pentru a primi raspunsuri adecvate solicitărilor dumneavoastră, este posibil să transferăm adresa de email și numele dumneavoastră către autorul articolului.
  • Pentru mai multe informații privind politica noastră de confidențialitate și de prelucrare a datelor cu caracter personal, accesați link-ul Politica de prelucrare a datelor (GDPR) si Cookie-uri.
  • Dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la modul în care noi prelucrăm datele dumneavoastră cu caracter personal, puteți contacta responsabilul nostru cu protecția datelor la adresa de email: gdpr@esp2000.ro
  • Abonați-vă la newsletter-ul revistei noastre